ANALIZĂ:Legea electorală este neconstituțională și discriminatorie!Parlamentarele sunt pe făraș.

Astăzi, Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală (PL-x 559/14.09.2020). Am analizat aceste modificări, punct cu punct, pas cu pas, și am constatat caracterul discriminatoriu al acestora, precum și încălcarea drepturilor fundamentale:

Parlamentul României este format din 465 parlamentari, dintre care doar 8, conform OUG dat de Guvernul Orban în februarie 2020, sunt parlamentari care reprezintă diaspora. Drept urmare, nu se justifică acordarea a două zile de vot pentru cetățenii români aflați în străînătate, în condițiile în care ne aflăm într-o criză sanitară, care afectează cetățenii la nivel mondial. Este o vizibilă discriminare, având în vedere faptul că românii aflați în străinătate votează pentru 8 parlamentari, în timp ce românii cu domiciliul în România votează pentru 457.

Mai mult decât atât, observăm că se specifică faptul că “urna specială” trebuie să se întoarcă înapoi în secțiile de votare până la ora 21:00, asta înseamnă că toți cetățenii carantinati, izolați, spitalizați, sau încarcerați, vor avea, în fapt, doar 14 ore la dispoziție pentru a-și exprima votul.

Totodată, avem prevederile din metodologia alegerilor locale din 2020, prin care se specifică faptul că persoanele infectate, sau izolate, din cauza COVID-19, vor avea acces la urna specială numai după ce își exprimă votul celelalte persoane care nu se pot deplasa la secții. De aceea, în fapt, nu au nici măcar acele 14 ore la dispoziție pentru a-și exprima votul. În concluzie, persoanele infectate cu COVID-19 sunt discriminate față de persoanele cu alte boli cronice, sau cu alte dizabilități și toate persoanele care doresc să folosească urna specială pe teritoriul României sunt discriminate față de românii care pot vota două zile în diaspora.

Având în vedere contextul sanitar în care ne aflăm, precum și măsurile excepționale luate pentru a asigura distanțarea socială, dezinfectarea secțiilor și cabinelor și echipamentele de protecție necesare pentru execitarea dreptului la vot, procesul alambicat de confirmare a identității alegătorului, este imposibil de asigurat cadrul exercitării dreptului la vot pentru toți cetățenii din România în doar 17 ore. (07:00 – maxim 24:00). Astfel, pe lângă categoriile vizibil discriminate, se aduce o atingere gravă a dreptului fundamental de a alege și de a fi ales.

Legiuitorul spune clar că dacă nu se pot asigura măsurile de protecție cerute de către autoritățile din țara de reședință, ori dacă acestea nu permit, în niciun fel, organizarea secțiilor de votare, cetățenii români din diaspora nu își vor putea exercita dreptul la vot, ceea ce, din nou, încalcă dreptul fundamental de a alege și de a fi ales.

Totodată, aceste măsuri discriminatorii nu îi afectează doar pe alegători, ci și pe candidații care vor putea contesta rezultatul alegerilor tocmai din prisma acestor măsuri.

Apare o discriminare și în ceea ce îi privește pe candidații independenți, sau pe cei care fac parte dintr-un partid politic care nu este partid parlamentar, întrucât partidele parlamentare, respectiv parlamentarii acestora, vor avea timpi de antena, în timp ce ceilalți vor aștepta “alocarea timpilor de antena”. Având un prag electoral foarte mic, atât pentru candidații partidelor, cât și pentru independenți, oferta electorală va fi una mare, de aceea, alocarea timpilor de antena trebuie să fie făcută în mod corect, transparent, indiscriminatoriu, pentru a asigura o bună informare a cetățenilor.

Observ și faptul că Serviciul de Telecomunicații Speciale va înregistra audio-video întregul proces de vot, precum și de numărare a voturilor, fapt care necesită un acord exprimat în scris privind prelucrarea datelor cu caracter personal (GDPR).

Mai mult decât atât, se specifică faptul că centralizarea rezultatelor votului se va face prin aplicații și/sau servicii informatice asigurate tot de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, fapt care, în urma neregulilor descoperite la alegerile europarlamentare din 2019, a ridicat mari semne de întrebare cu privire la corectitudinea și acuratețea acestora. Cine controlează aceste aplicații și servicii informatice oferite de către un serviciu secret?

Eu consider că, în urma celor expuse mai sus, se impune o sesizare la Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acestor modificări aduse legii electorale, modificări care au trecut atât de Camera Deputaților, cât și de Senat, fără a fi fost cerut un control de constituționalitate a priori, deși sunt evidente discriminări și încălcări ale drepurilor fundamentale ale alegătorilor și ale candidaților.

Am scris un articol în care am analizat, punct cu punct, toate măsurile întreprinse pentru organizarea alegerilor locale în contextul COVID-19 și am notat atunci, ca și acum, că toate aceste măsuri discriminatorii vor duce la:

  • 1. O prezență foarte scăzută la vot, ceea ce va favoriza partidele mari din România, precum și primarii, sau parlamentarii, în funcție.
  • 2. Creșterea sentimentului de incertitudine și de neîncredere a cetățenilor cu privire la cel mai important exercițiu democratic: votul.
  • 3. O serie de procese civile, sau penale, care vor apărea în urma inevitabilelor incidente din secțiile de votare.

Este încă o dovadă, fățișă, a faptului că există un acord tacit între partidele mari din România, care profită de nebuloasa creată de COVID-19 și de măsurile draconice impuse de autorități, pentru a-și permanentiza supremația politică, în condițiile în care nemulțumirile societății civile sunt din ce în ce mai vizibile.

Donați pentru a susține jurnalismul independent!

https://www.paypal.me/IosefinaPascal?locale.x=en_US [wpedon id=534]

IBAN: RO74INGB0000999908232066